Săși din Germania revin în România, cei mai mulți la Agnita

Agnita a redevenit atractivă pentru sași

Comunitatea săsească din Agnita, un oraș cu mai puțin de 8.000 de locuitori din județul Sibiu, cunoaște o nouă dinamică după ce tot mai mulți etnici germani revin aici din Germania, unde au emigrat după 1990. Fenomenul este vizibil mai ales în perioada verii, când foștii localnici se întorc să-și viziteze casele, biserica și orașul natal, iar unii aleg să rămână definitiv după pensionare. Agnita, situată pe Valea Hârtibaciului, la aproximativ 40 de kilometri de Sibiu, Sighișoara și Mediaș, a fost timp de secole un important centru săsesc, cu o biserică fortificată impunătoare care a servit drept reper spiritual pentru comunitatea evanghelică.

Înainte de Al Doilea Război Mondial, sașii reprezentau majoritatea populației, iar la recensământul din 1930, peste jumătate dintre cei 6.000 de locuitori erau germani. Industrializarea din secolele XIX și XX a transformat orașul într-un centru meșteșugăresc, cu fabrici de piele, tricotaje și spirt, iar dezvoltarea a continuat și în perioada comunistă.

Revenirea sașilor după război și emigrarea masivă

După război, structura etnică a orașului s-a schimbat radical. Deportările, naționalizările și emigrarea masivă spre Germania de Vest au redus drastic numărul sașilor. În 1977, în Agnita mai trăiau 3.746 de germani, iar la recensământul din 1992 doar 449. Restructurarea economică de după 1990 și dispariția unor întreprinderi au dus la un declin demografic, populația orașului scăzând la sub 8.000 de locuitori.

Restaurarea bisericii fortificate și creșterea interesului turistic

În ultimii ani, Agnita a redevenit atractivă pentru turiști, datorită poziției sale între Sibiu și Sighișoara, apropierii de Via Transilvanica și restaurării bisericii fortificate, care a devenit un obiectiv turistic tot mai cunoscut. Comunitatea evanghelică locală numără puțin peste o sută de membri, însă vara, odată cu revenirea „sașilor de vară”, numărul crește semnificativ. Mulți dintre cei reveniți spun că sunt atrași de costurile mai mici ale vieții, de proprietățile deținute aici și de legăturile cu locurile natale.

Johann Henning, un etnic german revenit la Romos după peste trei decenii în Germania, a declarat pentru Adevărul: „Aici este mult mai bine ca în Germania, unde locuiam la bloc într-un apartament de 80 de metri pătrați și plăteam chirie. Aici trăim într-o casă de aproape 300 de metri pătrați, plus o grădină. Mâncăm bio din grădina noastră, cartofi, roșii, ceapă, ardei și tot ce ne punem. Avem cămările pline, pivnița plină, așa că nu avea rost să stăm în Germania să cumpărăm tot.”

Restaurarea bisericii fortificate din Agnita, parte a unui proiect finanțat din fonduri europene și coordonat de Biserica Evanghelică C.A. din România, a contribuit la creșterea interesului pentru oraș. Alexia Tobă, lector la Biserica Evanghelică din Agnita, a explicat că lucrările de renovare au inclus toate turnurile, interiorul și exteriorul bisericii, acoperișul și gardul complexului. „Vin foarte mulți turiști care urmează Via Transilvanica sau traseele de pe Colinele Transilvaniei și ajung și aici, la Agnita. În fiecare zi vin turiști, în afară de cei pe care i-ați întâlnit acum, care sunt sași emigrați în Germania și care își petrec concediile și vacanțele înapoi acasă”, a precizat Alexia Tobă.

Planuri de stabilire și reîntoarcere după pensionare

Unii dintre cei reveniți caută să cumpere case săsești și plănuiesc să petreacă tot mai mult timp în România, mai ales după pensionare. „Chiar astăzi ne-am întâlnit cu cineva care vrea să vadă două case undeva sus, pe Climăș, și se gândește ca, atunci când iese la pensie, să se întoarcă înapoi și să-și petreacă o perioadă din an aici, în România, iar cealaltă perioadă în Germania”, a adăugat Alexia Tobă.

Fenomenul reîntoarcerii sașilor este vizibil și în alte localități săsești din județul Sibiu, după cum arată și articolul „Sașii se întorc acasă în Sibiu după zeci de ani în Germania”, unde peste 1.200 de persoane au ales să revină în satele natale. Pentru mulți dintre ei, reîntoarcerea înseamnă nu doar o viață mai liniștită și mai ieftină, ci și redescoperirea rădăcinilor și a comunității pierdute după exodul din anii ’90.

Cronologia principalelor transformări demografice și economice ale Agnita după 1990

În 1977, în Agnita trăiau 3.746 de germani, iar la recensământul din 1992 numărul acestora a scăzut la 449. După 1990, restructurarea economică a dus la dispariția unor întreprinderi, iar populația orașului a scăzut sub 8.000 de locuitori. În ultimii ani, Agnita a cunoscut o creștere a interesului turistic datorită poziției sale între Sibiu și Sighișoara, apropierii de Via Transilvanica și a restaurării bisericii fortificate, proiect finanțat din fonduri europene. În 2026, comunitatea evanghelică locală numără puțin peste o sută de membri, dar în perioada verii numărul crește semnificativ datorită revenirii „sașilor de vară”.

Întrebări frecvente

Cine este Johann Henning și ce a declarat despre viața în România?
Johann Henning este un etnic german revenit la Romos după peste trei decenii în Germania. El a declarat că în România trăiește într-o casă de aproape 300 de metri pătrați, cu grădină, și că mănâncă bio din grădina sa, având cămările și pivnița pline.

Ce proiect a inclus restaurarea bisericii fortificate din Agnita?
Restaurarea bisericii fortificate din Agnita a inclus toate turnurile, interiorul și exteriorul bisericii, acoperișul și gardul complexului, fiind finanțată din fonduri europene și coordonată de Biserica Evanghelică C.A. din România.

Ce a spus Alexia Tobă despre turiștii care ajung la Agnita?
Alexia Tobă a precizat că vin foarte mulți turiști care urmează Via Transilvanica sau traseele de pe Colinele Transilvaniei și ajung la Agnita, iar în fiecare zi vin turiști, în afară de cei care sunt sași emigrați în Germania și care își petrec concediile și vacanțele înapoi acasă.