Transportul de aur în timpul Primului Război Mondial

Sara Senent, o tânără din Spania care locuiește la Cluj-Napoca, a postat un reel în care îi prezintă urmăritorilor săi spanioli istoria tezaurului românesc trimis la Moscova în perioada Primului Război Mondial. În cadrul filmării, ea explică că a ales să trăiască în Cluj pentru că i-a oferit costuri mai accesibile, posibilitatea de a lucra online și oportunitatea de a începe de la zero într-o altă țară, cu o comunitate internațională, cafenele și spații de coworking.

La mai bine de un secol de la acele evenimente, România continuă să revendice cele 91,5 tone de aur fin pe care Moscova le-a primit în perioada războiului, pentru protecție. Într-un videoclip postat pe rețelele sociale, tânăra din Spania detaliază contextul în care autoritățile române au decis să mute tezaurul în Rusia, în condițiile ocupării Bucureștiului de către trupele inamice. Primul transport a avut loc în decembrie 1916, iar al doilea în anul următor.

Depozitarea aurului și consecințele istorice

În decembrie 1916, un tren cu 17 vagoane a transportat 1.738 de lăzi care conțineau aurul Băncii Naționale a României și bijuteriile Reginei Maria. Guvernul român a luat această decizie în fața riscului de a pierde rezervele naționale. Obiectivul era ca aurul să fie protejat în Moscova, unde România avea o alianță cu Rusia la acea vreme.

În 1917, a fost organizat un al doilea transport, care urma să includă alte rezerve, documente istorice, opere de artă și alte obiecte de valoare din patrimoniul românesc. După Revoluția Bolșevică, noua putere de la Moscova a rupt relațiile diplomatice cu România și a confiscat bunurile depozitate pe teritoriul rus. Deși o parte dintre obiectele culturale și documentele românești au fost restituite în 1935 și 1956, cea mai mare parte a aurului Băncii Naționale nu a revenit în țară.

Cronologia transporturilor de aur și obiecte de valoare din România către Moscova în perioada Primului Război Mondial

Decembrie 1916: Primul transport a fost organizat, inclusiv 17 vagoane cu 1.738 de lăzi care conțineau aurul Băncii Naționale a României și bijuteriile Reginei Maria.

1917: Al doilea transport a fost programat pentru a include alte rezerve naționale, documente istorice, opere de artă și alte obiecte de valoare din patrimoniul românesc.

1918: După Revoluția Bolșevică, noua putere de la Moscova a rupt relațiile diplomatice cu România și a confiscat bunurile depozitate pe teritoriul rus.

1935: O parte dintre obiectele culturale și documentele românești au fost restituite României.

1956: A fost restituită o altă parte a obiectelor culturale și a documentelor românești.

Întrebări frecvente

Ce a trimis România în Rusia în timpul Primului Război Mondial?
România a trimis aurul Băncii Naționale a României și bijuteriile Reginei Maria în Rusia, în contextul ocupării Bucureștiului de către trupele inamice.

Câte transporturi de tezaur au fost organizate în timpul Primului Război Mondial?
Au fost organizate două transporturi: unul în decembrie 1916 și unul în anul următor, 1917.

Câte tone de aur a trimis România în Rusia în timpul Primului Război Mondial?
România a trimis 91,5 tone de aur fin în Rusia în timpul Primului Război Mondial.