Impactul schimbării orei asupra ritmului circadian

Trecerea la ora de iarnă poate influența somnul și ritmul biologic, iar organismul are nevoie de timp pentru a se adapta la noul program. Deși schimbarea de doar o oră pare blândă față de trecerea la ora de vară sau de un decalaj mare de fus orar, mecanismele biologice de adaptare rămân aceleași. Ritmul circadian este ghidat de ceasul biologic central din creier — nucleul suprachiasmatic — care se reglează în funcție de lumina solară și de rutina zilnică. Când schimbăm orarul social, semnalele de foame, somn și alertă apar la ore nealiniate.

Consecințe metabolice și de performanță

Perturbările ritmului circadian pot persista până la patru zile, afectând dispoziția, nivelul de stres și capacitatea de concentrare. Acestea explică creșterea temporară a erorilor la locul de muncă sau a accidentelor rutiere. Modificarea ritmului circadian afectează atât metabolismul, cât și digestia. În primele zile, viteza de evacuare a stomacului scade, în special la prima masă. Micul dejun consumat la „noua oră” este procesat mai lent. Capacitatea de a metaboliza alimentele este temporar afectată, rezultând valori mai mari ale glicemiei și trigliceridelor după mese. Arderea caloriilor este mai redusă, favorizându-se stocarea energiei, altfel spus creșterea țesutului adipos.

Recomandări pentru o adaptare mai ușoară

Medicul Beatrice Mahler atrage atenția că schimbarea bruscă a ritmului poate duce la o ușoară creștere a incidenței evenimentelor cardiovasculare în zilele imediat următoare. Cu toate acestea, toate aceste dereglări metabolice sunt complet reversibile. La un decalaj de doar o oră, simptomele sunt ușoare și sunt depășite complet în 1–3 zile, pe măsură ce ceasul central se resincronizează cu lumina mediului ambiant. Adaptarea lentă este prezentă la persoanele cu afecțiuni cronice, când poate dura până la două săptămâni.

Pentru a limita efectele schimbării orei, medicul recomandă păstrarea unor ore constante de culcare și trezire, inclusiv în condițiile în care trecerea la ora de iarnă oferă aparent o oră suplimentară de somn. „Rutină constantă: Păstrează ore stabile de culcare și trezire, chiar dacă ai câștigat o oră în plus de somn, iar schimbarea este necesară în context social, să o realizezi treptat. Expunere la lumina naturală dimineața, pentru că lumina soarelui este principalul semnal de reglare a ceasului biologic. Așa că iei la aer sau stai lângă fereastră la prima oră a zilei. Mese mai ușoare dimineața, mai ales în primele 2–3 zile, pentru a nu suprasolicita o digestie deja încetinită”, recomandă medicul.

România a trecut în noaptea dinspre 24 spre 25 octombrie la ora de iarnă, ceea ce înseamnă că ceasurile au fost date înapoi cu 60 de minute.

Cum se modifică ritmul circadian și metabolismul în primele zile după trecerea la ora de iarnă

În primele zile după schimbarea orei, organismul începe să-și adapteze ritmul circadian, influențat de semnalele de lumină solară și rutina zilnică, iar această adaptare poate dura până la 4 zile pentru persoanele fără afecțiuni cronice. În această perioadă, viteza de evacuare a stomacului scade, în special la prima masă, iar procesarea alimentelor este afectată, ceea ce duce la valori mai mari ale glicemiei și trigliceridelor după mese. Arderea caloriilor este redusă, favorizând stocarea energiei. Simptomele sunt ușoare și dispar complet în 1–3 zile, iar la persoanele cu afecțiuni cronice, adaptarea poate dura până la 2 săptămâni. Schimbarea bruscă a ritmului poate duce la o ușoară creștere a incidenței evenimentelor cardiovasculare în zilele imediat următoare.

Întrebări frecvente

Ce efecte are trecerea la ora de iarnă asupra organismului?
Trecerea la ora de iarnă poate influența somnul și ritmul biologic, iar organismul are nevoie de timp pentru a se adapta la noul program. Deși schimbarea este doar de o oră, ceasul biologic percepe această modificare, iar echilibrul este afectat temporar.

Cât timp pot persista perturbările ritmului circadian după schimbarea orei?
Perturbările ritmului circadian pot persista până la 4 zile, afectând dispoziția, nivelul de stres și capacitatea de concentrare.

Cum se modifică metabolismul și digestia în primele zile după schimbarea orei?
În primele zile, viteza de evacuare a stomacului scade, în special la prima masă. Micul dejun consumat la „noua oră” este procesat mai lent, iar capacitatea de a metaboliza alimentele este temporar afectată, rezultând valori mai mari ale glicemiei și trigliceridelor după mese.

Ce recomandă medicul Beatrice Mahler pentru a limita efectele schimbării orei?
Medicul recomandă păstrarea unor ore constante de culcare și trezire, expunerea la lumina naturală dimineața și mese mai ușoare dimineața, mai ales în primele 2-3 zile.

Când a avut loc trecerea la ora de iarnă în România?
România a trecut în noaptea dinspre 24 spre 25 octombrie la ora de iarnă, ceea ce înseamnă că ceasurile au fost date în urmă cu 60 de minute.